Fortifierea alimentelor este recunoscuta ca fiind cea mai eficienta metoda de eradicare a deficientelor de vitamine si minerale in tarile dezvoltate. De asemenea, este modul cel mai sigur de a asigura necesarul de micronutrienti pentru majoritatea populatiei. Conceptul fortifierii alimentelor cu nutrienti dateaza de la inceputul secolului al-XIX-lea cand adaugarea iodului in sare a fost recomandata pentru prevenirea gusei. Aceasta practica a fost adoptata mai intai in Europa si apoi in S.U.A.
Cel mai cunoscut exemplu este fortifierea fainii prin adaugare de vitaminele B1, B2, PP si Fier. Un numar de alimente de larg consum din intreaga lume a fost cu succes fortifiat cu micronutrienti. Cel mai raspandit fiind faina de grau, fortifiata in tari ca Marea Britanie, Canada, tarile din America de Sud si Centrala. Laptele si margarina sunt fortifiate cu vitaminele A si D in S.U.A, Canada, India, Olanda, Suedia, Turcia, Brazilia. Alte alimente fortifiate sunt orezul, zaharul, sarea, ceaiurile, sucurile, uleiurile si margarina, produsele lactate, snacks-urile si cerealele pentru micul dejun (corn flakes), pastele fainoase si biscuitii.
Fortifierea tinteste imbogatirea principalelor grupe ce prezinta risc cum ar fi: copiii, femeile insarcinate si cele care alapteaza, sportivii, varstnicii, vegetarienii si cei care urmeaza un anumit regim dietetic. Astfel, copiii au nevoie de un continut mai mare de micronutrienti, comparativ cu adultii, acestia fiind importanti pentru crestere (A, D, Zn, Ca si vitaminele din grupul B). In cazul femeilor insarcinate necesarul in vitaminele B1, B2, C, A, C si acid folic creste, iar in cazul femeilor care alapteaza sunt necesare cantitati sporite de PP, B12, Zn, Mg si Se. Varstnicii pot fi usor vulnerabili prin carentele vitaminelor D si C datorita problemelor dentare. La fel fiind valabil si pentru persoanele ce locuiesc in orase poluate sau cele care lucreaza in tura de noapte. Femeile aflate la dieta isi asigura mai greu necesarul de vitamine si minerale: Fe, Ca, vit.A, E si B2, indispensabile unei bune sanatati. Daca lactovegetarienii isi pot asigura nivelul de nutrienti din lapte si produse lactate, in cazul vegetarienilor este mai dificil. Astfel nivelul vitaminelor B2, D este redus, iar aportul vitaminei B12 este si mai scazut, aceasta gasindu-se in mod natural doar in alimentele de origine animala. Pentru sportivi ele au un rol major, iar practicantii culturismului care nu doresc sa abuzeze de anabolizante steroidice pot consuma suplimente de vitamina B12, aceasta fiind un anabolizant natural. Cafeaua, ceaiul negru, alcoolul si tutunul pot inhiba absorbtia anumitor vitamine si minerale. Astfel, fumatorii prezinta cel mai mare deficit de vitamina C, care desi nu vindeca nici un tip de cancer, contribuie la eliminarea toxinelor din organism. Regimul de viata poate conduce la carentele unor minerale datorita stresului, diureticelor, medicamentelor, excesului de alcool, zahar rafinat, cofeina sau datorita dietei hipocalorice.
Asa incat alimentele fortifiate pot fi o sursa importanta de vitamine si minerale. Unul dintre avantajele fortifierii este acela ca nu modifica proprietatile senzoriale ale alimentului si nu imprima gust si miros straine, asigurand beneficii maxime cu investitii minime. Se stie ca in timpul exercitiilor fizice se consuma multa energie, mai ales in cazul copiilor, iar vitaminele din grupul B lucreaza ca o echipa convertind alimentele in energie. In timp ce vitamina B1 este vitala pentru eliberarea energiei din alimentele ce contin amidon si alte zaharuri, vitaminele B2 si B6 ajuta eliberand energia din alimente, inclusiv din proteine si grasimi. Vitamina B12 si acidul folic impreuna cu fierul si vitamina C sunt de importanta majora pentru sportivi si femei pentru ca ei le folosesc in formarea celulelor rosii din sange ce transporta oxigenul catre muschi. Fortifierea anumitor alimente cu micronutrienti nu poate suplimenta toate nevoile organismului pentru o buna sanatate, de aceea ramane important sa se consume o gama de alimente cat mai variata.
Gama Serv, in calitate de distribuitor autorizat al DSM - Nutritional Products (fost ROCHE Vitamins), va poate oferi o gama larga de vitamine si minerale. Acestea pot fi utilizate separat sau sub forma de premixuri. Premixul de vitamine este un amestec omogen de diferite vitamine cu un suport (purtator) care nu este obtinut prin modificare genetica si in care pot fi incluse si mineralele. Folosirea premixului de vitamine de la Roche prezinta avantajul reducerii riscului erorilor de productie (dozaj), garanteaza calitatea constanta in produsul finit din punct de vedere fizico-chimic si microbiologic, simplifica controlul calitatii si reduce spatiul de depozitare prin stocurile mai mici de vitamine.
Micronutrientii folositi pentru fortifierea alimentelor
| Micronutrient | De ce avem nevoie de el | Unde il gasim | La ce deficiente poate duce carenta lui |
| Vitamina A (retinol) | Esentiala pentru vedere si crestere. Exercita efecte in cadrul sistemului imunitar, reducand riscul aparitiei cancerului. Necesara si pentru sanatatea pielii, dintilor, gingiilor si parului. Asigura mobilizarea rezervelor de fier existente in depozitele organismului. | Lapte integral, margarina, ficat, ulei de peste, unt, pepene galben ,caise, broccoli, spanac, morcov si alimente fortifiate. | Considerata vitamina ochilor produce tulburari de vedere, lipsa poftei de mancare, cresterea riscului de imbolnavire, inclusiv pojar. |
| Vitamina B1 (tiamina) | Esentiala pentru eliberarea energiei din metabolismul carbohidratilor si joaca rol important in buna functionare a sistemului nervos, a sistemului muscular si pentru dezvoltarea creierului. Amelioreaza digestia, ajuta organismul sa contracareze efectele toxice ale alcoolului si induce o stare de calm, liniste si optimism. | Cereale si paine, faina integrala, carnea de porc si de miel, fasole si linte, drojdia de bere, galbenus de ou si peste, alune si alimente fortifiate. | Astenie nervoasa, tulburari digestive (constipatie) si afectiuni ale cordului. Oboseala, nervozitate, pierderea poftei de mancare si cea mai grava boala fiind beri-beri instalata la copii. |
| Vitamina B2 (riboflavina) | Participa in multe reactii metabolice ale carbohidratilor, grasimilor si proteinelor. Este importanta pentru procesul de crestere si sanatatea pielii, contribuie la prevenirea cancerului si cresterii colesterolului. | Lapte si produse lactate, oua si carne, legume, nuci, cereale integrale, spanac, carnea de peste si alimente fortifiate. | Leziuni ale gurii si limbii, probleme de vedere, tulburari psihice, caderea parului si incetinirea cresterii. |
| Vitamina PP (niacina) | Esentiala pentru metabolismul carbohidratilor, acizilor grasi si aminoacizilor. Poate reduce nivelul colesterolului si acizilor grasi. Protejeaza impotriva aterosclerozei, migrenelor si ametelilor. | Drojdie, ficat, carnea de vitel, vaca si de pasare, alune, oua, cereale si paine integrale, smochine, avocado, migdale, ciuperci proaspete, alimente fortifiate. | Pelagra este cea mai grava tulburare, ce deriva din deficienta niacinei cu triptofanul (aminoacid esential), scaderea poftei de mancare si oboseala, indigestie. |
| Acidul Pantotenic (B5) | Necesar pentru metabolismul proteinelor, carbohidratilor si grasimilor si pentru producerea unor hormoni. Joaca un rol in regenerarea tesuturilor. | Legume, ficat si rinichi, cereale integrale, nuci, oua, lapte si unt, drojdia de bere, ciuperci, conopida. | Carentele in aceasta vitamina sunt destul de rare si de regula sunt asociate cu cele din grupul B. |
| Vitamina B6 (piridoxina) | Are rol in metabolismul aminoacizilor si in procesul de crestere. Joaca un rol in producerea de celule rosii in sange si in buna functionare a sistemului nervos. Impiedica formarea matretii si reducerea crizelor de astm. | Cereale integrale, ficat si peste, banane si germeni de grau, lapte, unt, oua, banane, avocado, varza, drojdia de bere, cartofi si alimente fortifiate. | Leziuni ale pielii (furunculoza si acnee) , probleme de concentrare, tulburari nervoase, chiar anemie, slabirea sistemului imunitar. |
| Acidul Folic (Bc) | Joaca un rol important in metabolismul aminoacizilor, constituentii proteinelor. Este esential pentru crestere, pentru formarea ADN-ului si ARN-ului, in formarea si dezvoltarea celulelor albe si rosii din sange. Creste productia de lapte matern si protejeaza fatul de anomalii congenitale ce pot afecta creierul si coloana vertebrala. | Ficat si rinichi, extract de drojdie, cereale si paine fortifiate, portocale, alune, fasole, lapte si oua, banane, avocado, varza, nuci si arahide. | Anemie, impiedica cresterea la copii sau in cazul femeilor insarcinate, nasteri premature. Cunoscuta este anemia megaloblastica care este asociata de cele mai multe cu anemia feripriva. |
| Vitamina B12 (cianocobalamina) | Este esentiala pentru crestere si pentru combaterea anemiei. Contine cobalt, element vital ce intra in compozitia globulelor rosii din sange. Ajuta la formarea tecii de mielina ce inveleste fibrele nervoase, esentiale pentru transmiterea de impulsuri nervoase in tot corpul. | In alimentele de origine animala: canea de porc si de peste, produse lactate, oua si diferite organe ca: ficat, rinichi, inima si creier; fructe de mare, extractul de drojdie. | Lipsa poftei de mancare, pierderea in greutate, anemie, iar forma avansata se numeste anemie pernicioasa, tulburari de personalitate. |
| Biotina (vitamina H) | Joaca un rol in sinteza acizilor grasi si producerea de energie. Intervine in metabolismul proteinelor si este importanta pentru crestere. Indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. | Oua, ficat si rinichi, cereale integrale, nuci. Carnea proaspata, legume si fructe crude, drojdia de bere, lapte si produse lactate. | Deficienta acestei vitamine este destul de rara, iar carenta mare duce la anorexie, caderea parului, dermatite. |
| Vitamina C (Acidul ascorbic) | Are multiple implicatii. Contribuie la mentinerea sanatoasa a oaselor, dintilor, gingiilor si vaselor de sange. Favorizeaza oxidarea excesului de colesterol, favorizeaza absorbtia fierului. Contribuie la formarea de anticorpi si interferoni, are actiune antiinfectioasa. Revigoreaza vasele sangvine, prevenind tulburarile cardiovasculare si determinand reducerea crizelor de emfizem la fumatori. | Fructe si legume, cum ar fi citricele, capsunele, rosiile si cartofii, varza si salata verde, broccoli, ardeii si patrunjelul, pepenii, fragutele si zmeura, ananasul. Bauturile vitaminizate. | Oboseala, lipsa poftei de mancare, iritabilitate, rezistenta scazuta la infectii, si doar in cazuri extrem de avansate se poate instala scorbutul, dar foarte rara in zilele noastre. |
| Vitamina D (calciferol) | Intervine in formarea scheletului si in metabolismul calciului si fosforului favorizand absorbtia calciului si depunerea lui in oase. Necesara pentru formarea oaselor si dintilor. Intareste sistemul imunitar si regularizeaza ritmul cardiac. Rezerve de vitamina D se pot face in timpul verii, prin expunere la soare care declanseaza procesul de sinteza al vitaminei existenta in epiderma, fiind apoi absorbita de vasele sangvine. | Oua, lapte integral si lactate nedegresate, margarina fortifiata, ulei de peste, carnea de peste grasa (morun, ton, calcan) si untura de peste. | Carenta poate duce la reducerea nivelului de calciu si fosfor, creste riscul de fracturi si chiar de infectie. Cea mai cunoscuta manifestare este rahitismul la copii cu deformarea scheletului, iar in cazul adultilor are implicatii in osteoporoza. |
| Vitamina E (tocoferol) | Fiind un puternic antioxidant protejeaza acizii grasi esentiali existenti in biomembranele celulare, prevenind bolile cardiovasculare. Ajuta la prelungirea vietii celulelor rosii si prevenirea cancerului. Protejeaza membranele celulare din cadrul sistemului nervos, muscular si cardiovascular, iar in combinatie cu vitamina C reduce formarea nitrozaminelor. | Uleiuri vegetale (soia, palmier, floarea soarelui, porumb), germeni de grau, cereale integrale, nuci si alune, lapte si oua in cantitati mai mici, legume verzi, spanac si rosii. | Tulburari neurologice, de concentrare, de echilibru, dar in general sunt rare. La copii aceasta deficienta este asociata cu anemia hemolitica, intalnita mai mult in cazul nasterilor premature. |
| Fierul | Ajuta organismul sa lupte impotriva bolilor, ajuta creierul sa se dezvolte si sa functioneze si ajuta la transportarea oxigenului de la plamani la tesuturi. Diminueaza riscul de anemie si intareste rezistenta la boli. | Fasole boabe, carne de porc si de pui, ficat si rinichi, oua, peste marin si sardine, cereale fortifiate, linte, mazare, smochine. | Oboseala, concentrare scazuta, iritabilitate si cea mai cunoscuta fiind anemia feripriva. |
| Calciu | Creste imunitatea organismului, ajuta la prevenirea decalcifierilor si a fracturilor spontane, participa la cresterea unghiilor si parului. Contribuie la functionarea normala a sistemului nervos, la mentinerea tonusului muscular si buna circulatie a sangelui. | Lapte si produse lactate, alune si migdale, patrunjel si ceapa verde, galbenus de ou, fasole boabe, spanac, varza creata, sardinele conservate cu oase. | Calcemie scazuta, hipocalcemie, cu rol in aparitia osteoporozei. Disfunctii metabolice, boli endocrine cu scaderea activitatii tiroidiene, carii dentare. |
| Zinc | Contribuie la intarirea sistemului imunitar, reduce riscurile aparitiei problemelor pielii (acnee, furunculoza). Faciliteaza reglarea glicemiei si eliberarea de insulina. Este implicat in sinteza proteinelor din constitutia ADN-ului si ARN-ului. | Carnea de porc si de vita, carnea de pasare, produse lactate, cereale integrale, fasole uscata, fructele de mare, drojdia de bere si alimente fortifiate. | Incetineste cresterea, scade pofta de mancare, duce la caderea parului, unghii fragile, anemie, depresie, pierderea simtului gustativ. |
| Magneziu | Este participant la procesele metabolice, necesar pentru o buna functionare a muschilor, a inimii si a intregului sistem circulator. Creste rezistenta organismului la boli. Faciliteaza asimilarea vitaminei C, a calciului, fosforului si potasiului. Asigura energia corpului. | Legume si fructe, polen, banane si zmeura, lapte si produse lactate, cereale integrale, mere, citrice, ,unele ape minerale, fructe oleaginoase (nuci, alune, migdale). | Se gaseste in toate tesuturile organismului, dar in principal in oase si carenta lui provoaca iritabilitate, tulburari de memorie, de concentrare, spasmofilie sau tetanie, insomnie. |
| Seleniu | Previne formarea celulelor canceroase, incetineste imbatranirea, revigoreaza aspectul parului si al pielii. Impiedica formarea cataractei si a leziunilor muschiului cardiac. | Scoici, crabi, ton, ficat si rinichi, usturoi si ceapa, drojdia de bere si cereale integrale. | Imbatranirea prematura, oboseala crescuta, rezistenta scazuta la infectii, predispozitie la cancer. |
